Biciclind la malul marii- partea a 2-a
Am inceput saptamana animat de o dorinta nebuna de a pedala. Cum iesirea de sambata nu a facut decat sa starneasca dracusorii imaginatiei, nu a fost nevoie decat de o scanteie si o privire aruncata hartii pentru a stabili viitoarea destinatie.
Ei, nici chiar atatea destinatii. Fericita castigatoare, sau fericitul, a fost orasul Kalundborg, situat pe coasta vestica a Sjaelland-ului, la tarmul marii Kattegat.
Acest oras sade ceva mai departe de Farum decat Vedbaek si anume la circa 111 km, potrivit calculelor Google. Ceva mai departe potrivit vitezometrului...dar ce mai conteaza.
M-am mobilizat dimineata astfel incat pe la ora 8.30 eram deja pe drum.
Norocul meu a fost ca mai mult de jumatate de drum am fost impins de la spate de un vant domol dar mai rece ca respiratia lui Gerila. Partea mai putin fericita a fost ca prognoza nu a fost cea asteptata, astfel incat timp de vreo 3 ore i-am injurat in gand pe cei care amagesc lumea cu soare si cer senin.
M-am speriat cumplit atunci cand, pe fondul unui relief pe care il gasesti dat ca exemplu in dictionar la explicatia cuvantului plat, am zarit o succesiune de suisuri si coborasuri care aminteau mai degraba de dealurile dimprejurul Iasiului. Mi-am luat totusi inima in masele si-am pedalat, cu greu, la deal.
Dar am ajuns in cele din urma si in Kalundborg. Aici, ca si in restul oraselor strabatute, era o liniste criptica, de parca nu era luni ci ziua de 1 ianuarie, cand toti stau ascunsi la caldura odaii, sorbind cu nesat din cafea.
Ceea ce nu am facut din ce-mi propusesem a fost sa ma intorc tot pe bicicleta acasa. Motivul a fost destul de simplu, vantul rece din fata.
M-am asezat astfel confortabil in tren si am atipit cu fata lipita de geam pana in Copenhaga.
Ma-nclin!
Ei, nici chiar atatea destinatii. Fericita castigatoare, sau fericitul, a fost orasul Kalundborg, situat pe coasta vestica a Sjaelland-ului, la tarmul marii Kattegat.
Nu gasesc loc de parcare |
M-am mobilizat dimineata astfel incat pe la ora 8.30 eram deja pe drum.
Lumea vazuta prin ochi de peste |
Emotii la urcare |
Fantomas odihnindu-se |
M-am asezat astfel confortabil in tren si am atipit cu fata lipita de geam pana in Copenhaga.
Ma-nclin!
Comentarii
Trimiteți un comentariu